Atunci cand doi oameni se iubesc si sunt destul de mari, eventual asteapta si un copil, se decid sa se casatoreasca, si se gandesc ei ca ar vrea sa isi aduca aminte peste cativa ani cum a fost ziua respectiva. Atunci eu imi gasesc ceva de lucru, si partea buna e ca imi si place sa fac treaba asta. Nu o sa spun ca fac asta dinainte sa invat sa merg sau sa vorbesc, si nici tata si bunicu nu a fost fotograf, dar asta am simtit eu ca trebuie sa fac si am avut chemarea asta. Cu putin noroc am starns ceva aparatura si am pornit pe acest drum usor cu pasi mici dar siguri. O sa mai las si fotografiile sa vorbeasca eu am spus destul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu